Home
Legislatie Publicatie Sistemul de pensionare Introducere Statistica
Legislaţie Publicaţie Sistemul de pensionare Introducere Statistică

Introducere

Capitolul 1. Privire generală asupra problemelor gender în sistemele de pensionare din diferite ţări ale lumii
1.1. Reformarea sistemelor de pensionare şi problemele egalităţii genurilor
1.2. Ţările Uniunii Europene cu un „stat social” dezvoltat
1.3. Ţările post-socialiste

Capitolul 2. Analiza legislaţiei Republicii Moldova în domeniul pensionării şi al muncii în aspect gender
2.1. Normele internaţionale ale muncii şi legislaţia naţională a Republicii Moldova
2.2. Asigurarea legală a accesului egal la muncă şi ocupaţii profesionale: garanţii la angajarea în muncă
2.3. Libertatea în alegerea profesiei, instruirea profesională şi reciclarea, avansarea în serviciu. Restricţiile utilizării muncii femeilor
2.4. Remunerarea egală pentru o muncă echivalentă
2.5. Dreptul la sănătate şi condiţii de muncă inofensive. Garanţii şi facilităţi în legătură cu graviditatea şi maternitatea
2.6. Dreptul la asigurarea socială, inclusiv dreptul la pensie

Capitolul 3. Analiza contextului demografic al problemelor gender în Republica Moldova
3.1. Asimetria gender în structura populaţiei pe vîrste şi sexe în Republica Moldova
3.2. Diferenţele dintre condiţiile şi cauzele mortalităţii masculine şi feminine, supramortalitatea masculină
3.3. Devierile indicatorilor ce ţin de durata vieţii în Republica Moldova în aspect gender şi dinamica acestora
3.4. Durata prognozată a vieţii la pensie
3.5. Diferenţele gender în raportul dintre durata activităţii de muncă şi durata vieţii la pensie
3.6. Influenţa natalităţii asupra stagiului de cotizare al angajaţilor

Capitolul 4. Piaţa muncii în Republica Moldova şi influenţa acesteia asupra cursului de reformare a sistemului de pensionare: aspectele gender
4.1. Caracterul economic activ al populaţiei, ocuparea forţei de muncă şi şomajul
4.2. Ocuparea forţei de muncă în ramurile economiei

Capitolul 5. Salarizarea şi veniturile

Capitolul 6. Ocuparea neoficială

Capitolul 7. Problemele întreruperilor social-utile în ocuparea forţei de muncă

Capitolul 8. Problemele gender ale pensionarilor actuali
8.1. Componenţa pensionarilor în aspect gender

Capitolul 9. Pronosticul specificului de asigurare cu pensii a bărbaţilor şi femeilor, transferurile de pensii între genuri în sistemul de pensionare creat

Capitolul 10. Analiza formulelor de calculare a marimii pensiilor pentru limita de virsta in aspect gender
10.1. Analiza formulei vechi de calculare a mărimii pensiei pentru limită de vîrstă
10.2. Analiza formulei noi de calculare a mărimii pensiei pentru limită de vîrstă
10.3. Modificarea diferenţei gender în mărimile pensiilor odată cu trecerea la formula nouă de pensionare

Capitolul 11. Majorarea virstei de pensionare. Egalizarea virstei de pensionare?
11.1. Plusurile şi minusurile majorării vîrstei de pensionare şi „egalizarea” acesteia pentru bărbaţi şi femei
11.2. Povara individuală de pensionare sau raportul dintre durata vîrstei apte de muncă şi durata de aflare la pensie
11.3. Modificarea probabilităţii de a ajunge pînă la pensie pentru bărbaţi şi femei în cazul diferitor scenarii de majorare a vîrstei de ieşire la pensie

Concluzii

Bibliografia

Aspectele gender ale sistemului de pensionare a Republicii Moldova

10.1 Analiza formulei vechi de calculare a mărimii pensiei pentru limită de vîrstă

Pensia cîştigată de cetăţean pentru perioada de activitate de pînă în anul 1999 se calculează conform formulei vechi

Pv = MMP +0.005?Vv?S?K

unde:

MMP – mărimea minimă de calcul al pensiei pentru limită de vîrstă, se deosebeşte pentru pensionarii din numărul lucrătorilor din sectorul agrar şi ceilalţi pensionari. Mărimea minimă de calcul al pensiei este cu 10 lei mai mică decît pensia minimă, mărimea căreia se stabileşte anual prin hotărîrea Guvernului (de regulă, deşi aceasta nu este stipulat în lege, ritmul de indexare a pensiei minime coincide cu ritmul de indexare a pensiei);
S – salariul mediu lunar pe ţară, din care au fost achitate contribuţiile de asigurări sociale în anul premergător anului de ieşire la pensie;
K – coeficientul individual al pensionarului (K =2…5).

Chestiunile ce ţin de evidenţa stagiului de cotizare în formula veche de pensionare

Vom atrage atenţia asupra faptului că, prima componentă a formulei vechi de pensionare nu depinde nici de stagiul de cotizare, nici de salariul individual al lucrătorului, în timp ce componenta a doua depinde de aceşti indicatori şi se indexează în dependenţă de salariu. În această formulă dependenţa pensiei de stagiu este liniară (cu cît este mai mare stagiul lucrătorului pînă în anul 1999, cu atît este mai mare partea a doua a formulei de pensionare).
Interpretarea din punct de vedere gender a acestei dependenţe constă în faptul că, în cazul diferenţei permanente în nivelul de salarizare, deosebirea în mărimea pensiei (iar mai exact în partea pensiei care se calculează conform formulei vechi) la bărbaţi şi la femei va fi cu atît mai mică, cu cît este mai mic stagiul de cotizare al acestora. Aceasta, la rîndul său, înseamnă că în cazul unui nivel scăzut de salarizare a femeii, comparativ cu nivelul de salarizare a bărbatului, cu cît este mai mică mărimea stagiului de cotizare al lucrătorilor, cu atît sînt mai mari transferurile de pensii de la bărbaţi la femei.

Chestiunile ce ţin de evidenţa mărimii salariului în formula veche de pensionare

Mărimea salariului individual al lucrătorului în formula veche de pensionare se ia în consideraţie în mod indirect – prin coeficientul individual

a) dacă  atunci


b) dacă  &  atunci


с) dacă &  atunci

unde

St - salariul persoanei în anul t;
 - anii din intervalul de timp (1999-5,1999);

S - salariul mediu lunar pe ţară, din care au fost achitate contribuţiile de asigurări sociale pentru anul premergător anului de ieşire la pensie.
Din formula prezentată mai sus rezultă că, la calcularea pensiei nivelul de evidenţă a salariului individual nu este identic pe parcursul ocupaţiei profesionale a lucrătorului. În general situaţia poate fi caracterizată în felul următor: cu cît este mai mic stagiul de muncă, pe care l-au avut lucrătorii pînă în anul 1999, cu atît pensia acestora mai puţin depinde de salariul individual al acestora. Aceasta înseamnă că, cu timpul la persoanele asigurate se micşorează dependenţa mărimii pensiei, calculate conform formulei vechi, de salariu (la pensie iese persoanele, la care stagiul în sistemul vechi de pensionare devine tot mai mic şi mai mic). Interpretarea din punct de vedere gender a acestei dependenţe constă în faptul că, cu timpul se vor reduce diferenţele gender în mărimile pensiilor, calculate conform formulei vechi de pensionare. Totodată, treptat transferurile de la bărbaţi la femei în mărimi absolute vor scădea, în timp ce în cele relative – vor creşte.


Назад К оглавлению Вперед

© Independent Actuarial Information-Analitical Center
Office 342, Building 3a, 1 Khoroshiovsky Proezd, Moscow, 125284 Russia
Tel./fax: (7-495)255-63-08, e-mail: Chief@actuaries.ru