Home
Legislatie Publicatie Sistemul de pensionare Introducere Statistica
Legislaţie Publicaţie Sistemul de pensionare Introducere Statistică

Introducere

Capitolul 1. Privire generală asupra problemelor gender în sistemele de pensionare din diferite ţări ale lumii
1.1. Reformarea sistemelor de pensionare şi problemele egalităţii genurilor
1.2. Ţările Uniunii Europene cu un „stat social” dezvoltat
1.3. Ţările post-socialiste

Capitolul 2. Analiza legislaţiei Republicii Moldova în domeniul pensionării şi al muncii în aspect gender
2.1. Normele internaţionale ale muncii şi legislaţia naţională a Republicii Moldova
2.2. Asigurarea legală a accesului egal la muncă şi ocupaţii profesionale: garanţii la angajarea în muncă
2.3. Libertatea în alegerea profesiei, instruirea profesională şi reciclarea, avansarea în serviciu. Restricţiile utilizării muncii femeilor
2.4. Remunerarea egală pentru o muncă echivalentă
2.5. Dreptul la sănătate şi condiţii de muncă inofensive. Garanţii şi facilităţi în legătură cu graviditatea şi maternitatea
2.6. Dreptul la asigurarea socială, inclusiv dreptul la pensie

Capitolul 3. Analiza contextului demografic al problemelor gender în Republica Moldova
3.1. Asimetria gender în structura populaţiei pe vîrste şi sexe în Republica Moldova
3.2. Diferenţele dintre condiţiile şi cauzele mortalităţii masculine şi feminine, supramortalitatea masculină
3.3. Devierile indicatorilor ce ţin de durata vieţii în Republica Moldova în aspect gender şi dinamica acestora
3.4. Durata prognozată a vieţii la pensie
3.5. Diferenţele gender în raportul dintre durata activităţii de muncă şi durata vieţii la pensie
3.6. Influenţa natalităţii asupra stagiului de cotizare al angajaţilor

Capitolul 4. Piaţa muncii în Republica Moldova şi influenţa acesteia asupra cursului de reformare a sistemului de pensionare: aspectele gender
4.1. Caracterul economic activ al populaţiei, ocuparea forţei de muncă şi şomajul
4.2. Ocuparea forţei de muncă în ramurile economiei

Capitolul 5. Salarizarea şi veniturile

Capitolul 6. Ocuparea neoficială

Capitolul 7. Problemele întreruperilor social-utile în ocuparea forţei de muncă

Capitolul 8. Problemele gender ale pensionarilor actuali
8.1. Componenţa pensionarilor în aspect gender

Capitolul 9. Pronosticul specificului de asigurare cu pensii a bărbaţilor şi femeilor, transferurile de pensii între genuri în sistemul de pensionare creat

Capitolul 10. Analiza formulelor de calculare a marimii pensiilor pentru limita de virsta in aspect gender
10.1. Analiza formulei vechi de calculare a mărimii pensiei pentru limită de vîrstă
10.2. Analiza formulei noi de calculare a mărimii pensiei pentru limită de vîrstă
10.3. Modificarea diferenţei gender în mărimile pensiilor odată cu trecerea la formula nouă de pensionare

Capitolul 11. Majorarea virstei de pensionare. Egalizarea virstei de pensionare?
11.1. Plusurile şi minusurile majorării vîrstei de pensionare şi „egalizarea” acesteia pentru bărbaţi şi femei
11.2. Povara individuală de pensionare sau raportul dintre durata vîrstei apte de muncă şi durata de aflare la pensie
11.3. Modificarea probabilităţii de a ajunge pînă la pensie pentru bărbaţi şi femei în cazul diferitor scenarii de majorare a vîrstei de ieşire la pensie

Concluzii

Bibliografia

Aspectele gender ale sistemului de pensionare a Republicii Moldova

11.1 Plusurile şi minusurile majorării vîrstei de pensionare şi „egalizarea” acesteia pentru bărbaţi şi femei

În prezent problema majorării în continuare a vîrstei de pensionare devine din nou destul de actuală pentru ţară, atît din motive economice, cît şi demografice. Cu toate acestea, pînă ce rămîne deschisă problema nu doar privind posibilitatea creşterii în continuare a vîrstei de pensionare, dar şi privind traiectoria unei asemenea majorări (cu cît această vîrstă poate fi majorată şi pentru cine, pentru ambele sexe, doar pentru bărbaţi sau doar pentru femei).

În orice caz astăzi există destul de multe argumente (demografice, economice, sociale şi, în cele din urmă, politice) atît în favoarea unei asemenea majorări, cît şi împotriva acesteia. Nu este o părere unică şi referitor la modul de majorare a acesteia (dacă în principiu decizia privind majorarea vîrstei de pensionare va fi adoptată). Ar trebui ca această majorare să „egaleze” vîrstele de pensionare la bărbaţi şi femei sau să se menţină şi în continuare diferenţierea gender în vîrsta de ieşire la pensie. Vom enumera succint unele dintre acestea.

Argumente în favoarea majorării vîrstei de pensionare şi egalizării acesteia după criteriul de sex:

  • La prima vedere majorarea vîrstei de pensionare reprezintă cea mai simplă metodă de creştere a stabilităţii financiare a sistemului de pensionare din contul diminuării părţii de cheltuieli a sistemului de pensionare (reducerea perioadei, pe parcursul căreia se efectuează achitarea pensiilor) şi majorării părţii de venituri a acestuia (creşterea perioadei, pe parcursul căreia se transferă contribuţiile de pensii). Sau, cu alte cuvinte, majorarea vîrstei de pensionare conduce la reducerea poverii de pensionare din contul creşterii numărului populaţiei în vîrstă aptă de muncă şi reducerea numărului de pensionari pentru limită de vîrstă. Din punct de vedere financiar aceasta este echivalent cu creşterea nivelului de asigurare cu pensii cu contribuţii de pensii stabilite sau, altfel, cu reducerea mărimii contribuţiilor de pensii cu un nivel stabil de asigurare cu pensii.

  • Majorarea vîrstei de ieşire la pensie îi poate ajuta pe lucrătorii, care doresc să-şi continue activitatea profesională după vîrsta de pensionare existentă, fără să le fie frică de a fi concediaţi în legătură cu atingerea vîrstei de pensionare. Sau, cu alte cuvinte, pe piaţa muncii poate fi redus nivelul de discriminare după criteriul de vîrstă.

  • În condiţiile de îmbătrînire treptată  a populaţiei Republicii Moldova (precum şi creşterea posibilă a duratei prognozate a vieţii) vîrsta de pensionare oricum va trebui să fie majorată, mai devreme sau mai tîrziu.

  • În favoarea egalizării vîrstelor de pensionare ne vorbeşte, în primul rînd, trecerea la principiile noi de asigurare cu pensii, conform cărora mărimea pensiei persoanei în prezent, în mai mare măsură, decît în trecut, ia în consideraţie aportul de muncă al acesteia în economie, iar mai exact, durata transferării contribuţiilor de pensii şi mărimea acestora. În rezultatul acestor modificări toate manifestările discriminării directe şi indirecte după criteriul de sex, existente în sfera ocupării, încep să se reflecte negativ asupra mărimilor pensiilor femeilor. Mai mult ca atît, însăşi vîrsta mai mică de ieşire la pensie stabilită pentru femei, în condiţiile noi, devine un element de discriminare a acestora şi un factor de creştere a diferenţei gender în mărimile pensiilor în viitor.

  • Încă un argument, care poate fi adus în favoarea egalizării vîrstei de pensionare pentru bărbaţi şi femei este diferenţa gender în durata prognozată a vieţii şi durata vieţii rămase. Analiza valorilor acestor indicatori pentru Republica Moldova indică că vîrsta de pensionare pentru bărbaţii moldoveni nu poate fi majorată în continuare, deoarece durata vieţii rămase a acestora (viaţa la pensie) este şi aşa scăzută. Se pare, că în cazul adoptării deciziei principiale privind majorarea hotarului superior al capacităţii de muncă în ţară, este raţional de a examina această majorare pînă ce doar pentru femei. 

Argumente împotriva majorării vîrstei de pensionare şi pentru menţinerea diferenţierii gender:

    • Însăşi faptul de majorare a vîrstei de pensionare doar stipulează prin legislaţie dreptul/obligaţiunea persoanei de a-şi continua ocupaţia profesională plătită, în timp ce posibilitatea de a-şi realiza acest drept/obligaţiune pînă ce este destul de iluzorie, din cauza situaţiei destul de agravate pe piaţa naţională a muncii create în prezent (pe care practic lipsesc locurile de muncă). Majorarea vîrstei de pensionare în aceste condiţii poate avea consecinţe departe de cele aşteptate. În schimbul creşterii numărului plătitorilor şi, respectiv, a sumei contribuţiilor de pensii, poate să crească numărul şomerilor, inclusiv şi celor înregistraţi şi care beneficiază de indemnizaţii corespunzătoare (ceea ce va intensifica povara asupra sistemului agenţiei de ocupare) sau numărul persoanelor angajate din cont propriu (sau numărul persoanelor ocupate neoficial), ceea ce, de asemenea, nu va contribui la creşterea numărului de plătitori. Odată cu dezvoltarea acestor scenarii va fi dificil de a aştepta un spor al sumei contribuţiilor de pensii. De altfel, numărul beneficiarilor de pensii totuşi se va micşora în orice caz.
    • Majorarea în continuare a vîrstei de ieşire la pensie abordează problema şi referitor la echitatea socială a acestei decizii. Chestiunea constă în faptul că, în prezent durata vieţii rămase (în special la bărbaţi) este destul de mică. Majorarea vîrstei de pensionare va înrăutăţi şi mai mult raportul, şi aşa scăzut, dintre durata vîrstei apte de muncă şi durata vieţii la pensie, formate în Republica Moldova.

    •  După cum arată analiza situaţiei pe piaţa muncii în Republica Moldova, în ţară există şi alte metode de suplimentare a numărului de plătitori ai contribuţiilor de pensii (şi, respectiv, a creşterii sumei contribuţiilor de pensii), realizarea cărora nu este legată de majorarea vîrstei de pensionare. Desigur este vorba despre problema reducerii ocupării în economia informală (ponderea căreia este destul de înaltă în ţară) şi atragerea persoanelor ocupate neoficial în procesul de achitare a contribuţiilor de pensii.
    • Este necesar de ţinut cont că, în prezent majorarea vîrstei de pensionare merge în contradicţie cu dinamica duratei vieţii bărbaţilor şi femeilor. Statistica demografică indică că, în ultimii douăzeci de ani nu au avut loc nici un fel de schimbări pozitive în acest sens. Atît speranţa de viaţă la naştere, cît şi durata prognozată a vieţii la atingerea vîrstei de 65 de ani nu s-au schimbat. Mai mult ca atît, în perioada 1986-2004 durata prognozată a vieţii la atingerea vîrstei de 65 de ani la moldoveni chiar puţin s-a redus (la bărbaţi - cu 1,29 de ani, iar la femei – cu 0,59 ani) (vezi fig.39).  

    • Un argument împotriva egalizării vîrstelor de pensionare este faptul că, deşi în Republica Moldova deja de mult timp este legalizată egalitatea în drepturi a bărbaţilor şi femeilor, în viaţa reală femeilor totuşi le revine cea mai mare povară a muncii totale (şi ocuparea profesională, şi îndeplinirea lucrului casnic, şi educaţia copiilor), deoarece deseori anume femeilor li se încredinţează rolul de „păzitor al căminului familial”, ceea ce se explică prin stereotipurile şi tradiţiile formate. În această situaţie o vîrstă mai mică de ieşire la pensie joacă un rol specific „compensatoriu”. La problema privind egalizarea vîrstelor de pensionare s-ar putea reveni mai tîrziu, cînd în ţară se va răspîndi o distribuire mai echitabilă a obligaţiilor familiale între soţi. 

    Назад К оглавлению Вперед

© Independent Actuarial Information-Analitical Center
Office 342, Building 3a, 1 Khoroshiovsky Proezd, Moscow, 125284 Russia
Tel./fax: (7-495)255-63-08, e-mail: Chief@actuaries.ru