Home
Legislatie Publicatie Sistemul de pensionare Introducere Statistica
Legislaţie Publicaţie Sistemul de pensionare Introducere Statistică

Introducere

Capitolul 1. Privire generală asupra problemelor gender în sistemele de pensionare din diferite ţări ale lumii
1.1. Reformarea sistemelor de pensionare şi problemele egalităţii genurilor
1.2. Ţările Uniunii Europene cu un „stat social” dezvoltat
1.3. Ţările post-socialiste

Capitolul 2. Analiza legislaţiei Republicii Moldova în domeniul pensionării şi al muncii în aspect gender
2.1. Normele internaţionale ale muncii şi legislaţia naţională a Republicii Moldova
2.2. Asigurarea legală a accesului egal la muncă şi ocupaţii profesionale: garanţii la angajarea în muncă
2.3. Libertatea în alegerea profesiei, instruirea profesională şi reciclarea, avansarea în serviciu. Restricţiile utilizării muncii femeilor
2.4. Remunerarea egală pentru o muncă echivalentă
2.5. Dreptul la sănătate şi condiţii de muncă inofensive. Garanţii şi facilităţi în legătură cu graviditatea şi maternitatea
2.6. Dreptul la asigurarea socială, inclusiv dreptul la pensie

Capitolul 3. Analiza contextului demografic al problemelor gender în Republica Moldova
3.1. Asimetria gender în structura populaţiei pe vîrste şi sexe în Republica Moldova
3.2. Diferenţele dintre condiţiile şi cauzele mortalităţii masculine şi feminine, supramortalitatea masculină
3.3. Devierile indicatorilor ce ţin de durata vieţii în Republica Moldova în aspect gender şi dinamica acestora
3.4. Durata prognozată a vieţii la pensie
3.5. Diferenţele gender în raportul dintre durata activităţii de muncă şi durata vieţii la pensie
3.6. Influenţa natalităţii asupra stagiului de cotizare al angajaţilor

Capitolul 4. Piaţa muncii în Republica Moldova şi influenţa acesteia asupra cursului de reformare a sistemului de pensionare: aspectele gender
4.1. Caracterul economic activ al populaţiei, ocuparea forţei de muncă şi şomajul
4.2. Ocuparea forţei de muncă în ramurile economiei

Capitolul 5. Salarizarea şi veniturile

Capitolul 6. Ocuparea neoficială

Capitolul 7. Problemele întreruperilor social-utile în ocuparea forţei de muncă

Capitolul 8. Problemele gender ale pensionarilor actuali
8.1. Componenţa pensionarilor în aspect gender

Capitolul 9. Pronosticul specificului de asigurare cu pensii a bărbaţilor şi femeilor, transferurile de pensii între genuri în sistemul de pensionare creat

Capitolul 10. Analiza formulelor de calculare a marimii pensiilor pentru limita de virsta in aspect gender
10.1. Analiza formulei vechi de calculare a mărimii pensiei pentru limită de vîrstă
10.2. Analiza formulei noi de calculare a mărimii pensiei pentru limită de vîrstă
10.3. Modificarea diferenţei gender în mărimile pensiilor odată cu trecerea la formula nouă de pensionare

Capitolul 11. Majorarea virstei de pensionare. Egalizarea virstei de pensionare?
11.1. Plusurile şi minusurile majorării vîrstei de pensionare şi „egalizarea” acesteia pentru bărbaţi şi femei
11.2. Povara individuală de pensionare sau raportul dintre durata vîrstei apte de muncă şi durata de aflare la pensie
11.3. Modificarea probabilităţii de a ajunge pînă la pensie pentru bărbaţi şi femei în cazul diferitor scenarii de majorare a vîrstei de ieşire la pensie

Concluzii

Bibliografia

Aspectele gender ale sistemului de pensionare a Republicii Moldova

2.2 Asigurarea legală a accesului egal la muncă şi ocupaţii profesionale: garanţii la angajarea în muncă

Din cîte s-a menţionat mai sus, nici un fel de motive discriminatorii nu trebuie să stea la baza refuzului la angajarea în muncă. Într-un şir de cazuri legea prevede garanţii suplimentare la angajare pentru unele categorii sociale de cetăţeni, care în special necesită o susţinere legală.

Articolul nr.247 al Codului Muncii „Garanţii la angajare pentru femeile gravide şi persoanele cu copii în vîrsta de pînă la 6 ani” evidenţiază femeile gravide şi persoanele (indiferent de sex), care au copii mici in vîrstă de pînă la 6 ani, într-o categorie specială de angajaţi, cărora le este interzis refuzul de angajare din motivul de graviditate şi existenţă a copiilor, subliniind prin aceasta importanţa socială deosebită a acestora. Mai mult ca atît, unităţile economice sînt obligate să angajeze aceste categorii de persoane în corespundere cu cota stabilită de Guvern. Plus la aceasta, dacă graviditatea, din motive cunoscute, este doar o situaţie pur feminină, atunci existenţa copiilor mici cu vîrsta de pînă la 6 ani, ca o condiţie ce acordă anumite garanţii la angajare, se extinde atît asupra femeilor, cît şi asupra bărbaţilor. Această metodă de abordare pe deplin corespunde principiilor egalităţii genurilor, deşi în realitate această garanţie tradiţional se asociază exclusiv cu femeile, şi taţii, de regulă, nu pretind la careva privilegii.

Vorbind despre importanţa reală a garanţiei legale examinate, spre regret, sîntem nevoiţi să menţionăm neputinţa practică a acesteia. Pe parcursul a mai multor ani şi indiferent de venirea relaţiilor de piaţă în sfera muncii, femeile gravide, femeile – mame (care au copii mici) şi chiar femeile tinere, necăsătorite care sînt mame potenţiale sînt considerate de către angajatori nişte candidaţi nedoriţi la locurile vacante formate, numindu-i „nelucrători”. Interzicerea directă de a lega refuzul de angajare cu graviditatea şi existenţa copiilor mici, precum şi dreptul de contestare a acestor refuzuri în instanţa de judecată, practic nici odată nu au fost în interesul femeilor: este de la sine înţeles, că angajatorii nu indică aceste motive, dar folosesc alte pretexte „plauzibile” pentru a refuza la angajare. În ultimul timp situaţia s-a tensionat prin ignoranţa deschisă a garanţiilor menţionate de către o clasă „nouă” de angajatori - stăpîni. În rezultat, practic, aceste categorii de femei nu au posibilitate să se angajeze în cîmpul muncii. Referitor la bărbaţi, care au copii mici, din cîte s-a menţionat mai sus, nici angajatorul, nici ei înşişi nu acordă nici o atenţie acestei garanţii legale, ceea ce minimizează sensul practic al acestei norme în raporturile acestora.

Nu poate fi lăsată fără atenţie încă o problemă care apare în procesul de angajare. În prezent sînt foarte răspîndite cazurile cînd angajatorii doresc ca candidaţii la locurile vacante să confirme starea sănătăţii, iar dacă este femeie – că ea nu este gravidă. Ignorînd toate prevederile stabilite de legislaţie, angajatorii cer ca femeile să prezinte certificate medicale, le obligă să treacă controale medicale care nu sînt stabilite de legislaţie. Este de menţionat ilegalitatea acestor cerinţe: art.57(2) al Codului Muncii al Republicii Moldova stabileşte interzicerea directă de a solicita de la persoana, care se angajează în cîmpul muncii, a unor documente neprevăzute de legislaţie, iar controalele medicale preventive candidatul este obligat să le treacă doar în cazurile stabilite de legislaţie.

Astfel, s-a creat situaţia cînd, de jure, principiul accesului egal la muncă este stipulat în legislaţia moldovenească, iar de facto, în practică acesta se transformă într-o atitudine subiectivă tradiţională faţă de femeile de vîrstă reproductivă, ceea ce are un impact negativ asupra realizării dreptului la muncă.


Назад К оглавлению Вперед

© Independent Actuarial Information-Analitical Center
Office 342, Building 3a, 1 Khoroshiovsky Proezd, Moscow, 125284 Russia
Tel./fax: (7-495)255-63-08, e-mail: Chief@actuaries.ru