Aspectele gender
ale sistemului de pensionare a Republicii Moldova
Capitolul 3.
Analiza contextului demografic al problemelor gender în Republica Moldova
Problemele gender în sistemul actual de asigurare cu pensii al Republicii Moldova au o legătură strînsă cu un şir de probleme demografice. În capitolul dat se examinează influenţa natalităţii, diferenţelor gender privitor la rata mortalităţii şi durata vieţii asupra acumulării contribuţiilor de pensionare şi formării obligaţiunilor de pensionare ale statului faţă de angajaţii de diferite sexe.
Pentru analiza funcţionării sistemului de pensionare este importantă analiza unui şir de indicatori demografici şi a valorilor diferenţiate ai acestora în dependenţă de sex.
În scopul constatării problemelor gender în sistemul de acumulare al contribuţiilor pentru pensii şi de formare a obligaţiunilor de pensionare ale statului faţă de angajaţi (în cadrul sistemului de pensionare pentru limită de vîrstă), un indicator demografic cheie este rata mortalităţii bărbaţilor şi a femeilor în vîrsta aptă de muncă. Acest indicator reflectă o parte din restricţiile demografice importante ale participării bărbaţilor şi femeilor la completarea financiară a sistemului Casei Naţionale de Asigurări Sociale, posibilităţile bărbaţilor şi femeilor la formarea drepturilor personale la pensii (duratei stagiului de cotizare şi sumei totale a contribuţiilor pentru pensii).
Analiza indicatorilor natalităţii permite de a aprecia dimensiunile întreruperilor în ocuparea profesională, pe care le au femeile şi bărbaţii (mai exact – preponderent femeile) pentru îngrijirea copiilor mici, care la rîndul său (reieşind din particularităţile contribuţiilor pentru pensii transferate în această perioadă) determină particularităţile de formare a drepturilor la pensii în aspect gender.
Pentru al doilea subsistem nu mai puţin important – stabilirea şi plata pensiilor – sînt importanţi alţi indicatori: durata vieţii după ieşirea la pensie şi diferenţierea acesteia în aspect gender. În condiţiile pensionării bazate pe principii distribuitoare aceşti indicatori constituie baza formării transferurilor de pensii între sexe în interiorul sistemului de pensionare.
Durata vieţii rămase (deseori acest indicator se mai numeşte „durata prognozată a vieţii pentru persoanele care au atins vîrsta de pensionare”) depinde de doi parametri: speranţa de viaţă la naştere şi rata mortalităţii populaţiei în vîrstele de pînă la pensie şi după. În Republica Moldova există deosebiri gender destul de esenţiale în durata vieţii prognozate. Însă rata înaltă a mortalităţii bărbaţilor se înregistrează doar în vîrstă aptă de muncă, iar în vîrsta de pensionare – valorile acestui indicator sînt relativ joase. În rezultat diferenţele gender în ceea ce priveşte durata vieţii rămase sînt cu mult mai mici, decît devierile calculate la speranţa de viaţă la naştere (în anul 2004 aceste devieri pentru bărbaţi şi femei, care au atins vîrsta de 65 de ani, au constituit „doar” 2,4 ani).
|