Home
Legislatie Publicatie Sistemul de pensionare Introducere Statistica
Legislaţie Publicaţie Sistemul de pensionare Introducere Statistică

Introducere

Capitolul 1. Privire generală asupra problemelor gender în sistemele de pensionare din diferite ţări ale lumii
1.1. Reformarea sistemelor de pensionare şi problemele egalităţii genurilor
1.2. Ţările Uniunii Europene cu un „stat social” dezvoltat
1.3. Ţările post-socialiste

Capitolul 2. Analiza legislaţiei Republicii Moldova în domeniul pensionării şi al muncii în aspect gender
2.1. Normele internaţionale ale muncii şi legislaţia naţională a Republicii Moldova
2.2. Asigurarea legală a accesului egal la muncă şi ocupaţii profesionale: garanţii la angajarea în muncă
2.3. Libertatea în alegerea profesiei, instruirea profesională şi reciclarea, avansarea în serviciu. Restricţiile utilizării muncii femeilor
2.4. Remunerarea egală pentru o muncă echivalentă
2.5. Dreptul la sănătate şi condiţii de muncă inofensive. Garanţii şi facilităţi în legătură cu graviditatea şi maternitatea
2.6. Dreptul la asigurarea socială, inclusiv dreptul la pensie

Capitolul 3. Analiza contextului demografic al problemelor gender în Republica Moldova
3.1. Asimetria gender în structura populaţiei pe vîrste şi sexe în Republica Moldova
3.2. Diferenţele dintre condiţiile şi cauzele mortalităţii masculine şi feminine, supramortalitatea masculină
3.3. Devierile indicatorilor ce ţin de durata vieţii în Republica Moldova în aspect gender şi dinamica acestora
3.4. Durata prognozată a vieţii la pensie
3.5. Diferenţele gender în raportul dintre durata activităţii de muncă şi durata vieţii la pensie
3.6. Influenţa natalităţii asupra stagiului de cotizare al angajaţilor

Capitolul 4. Piaţa muncii în Republica Moldova şi influenţa acesteia asupra cursului de reformare a sistemului de pensionare: aspectele gender
4.1. Caracterul economic activ al populaţiei, ocuparea forţei de muncă şi şomajul
4.2. Ocuparea forţei de muncă în ramurile economiei

Capitolul 5. Salarizarea şi veniturile

Capitolul 6. Ocuparea neoficială

Capitolul 7. Problemele întreruperilor social-utile în ocuparea forţei de muncă

Capitolul 8. Problemele gender ale pensionarilor actuali
8.1. Componenţa pensionarilor în aspect gender

Capitolul 9. Pronosticul specificului de asigurare cu pensii a bărbaţilor şi femeilor, transferurile de pensii între genuri în sistemul de pensionare creat

Capitolul 10. Analiza formulelor de calculare a marimii pensiilor pentru limita de virsta in aspect gender
10.1. Analiza formulei vechi de calculare a mărimii pensiei pentru limită de vîrstă
10.2. Analiza formulei noi de calculare a mărimii pensiei pentru limită de vîrstă
10.3. Modificarea diferenţei gender în mărimile pensiilor odată cu trecerea la formula nouă de pensionare

Capitolul 11. Majorarea virstei de pensionare. Egalizarea virstei de pensionare?
11.1. Plusurile şi minusurile majorării vîrstei de pensionare şi „egalizarea” acesteia pentru bărbaţi şi femei
11.2. Povara individuală de pensionare sau raportul dintre durata vîrstei apte de muncă şi durata de aflare la pensie
11.3. Modificarea probabilităţii de a ajunge pînă la pensie pentru bărbaţi şi femei în cazul diferitor scenarii de majorare a vîrstei de ieşire la pensie

Concluzii

Bibliografia

Aspectele gender ale sistemului de pensionare a Republicii Moldova

Capitolul 6. Ocuparea neoficială

Pentru sistemul actual de pensionare al Republicii Moldova, creat pe principiul solidarităţii generaţiilor, dimensiunile ocupării neoficiale determină în mod direct valorile parametrilor de bază ale sistemului de pensionare: numărul plătitorilor în sistemul de asigurare cu pensii, mărimea contribuţiilor pentru pensii şi povara de pensionare formată în ţară, adică raportul dintre persoanele ocupate oficial în economie şi numărul beneficiarilor de pensii pentru limită de vîrstă. Capitolul dat este dedicat analizei dimensiunilor ocupării neoficiale ale bărbaţilor şi femeilor, nivelului de răspîndire a diferitor forme ale acesteia.

Nivelul înalt al ocupării neoficiale a populaţiei poate influenţa asupra sistemului de pensionare sub două aspecte. În primul rînd, pe lîngă alte condiţii identice, cu cît este mai înalt nivelul de ocupare neoficială a populaţiei, cu atît este mai mic fluxul de venituri al mijloacelor financiare în fondul de pensii, ceea ce respectiv, diminuează posibilităţile sistemului de pensionare de a majora mărimea pensiilor. În al doilea rînd, înşişi angajaţii ocupaţi neoficial, fiind astăzi „invizibili” pentru sistemul de pensionare, în viitor se vor confrunta cu mari dificultăţi privind confirmarea stagiului de cotizare necesar pentru obţinerea pensiei pentru limită de vîrstă.

Deoarece multe aspecte ale ocupării neoficiale, mai mult sau mai puţin, au fost atinse în capitolele precedente, în capitolul dat este cazul de a se opri, mai întîi de toate, asupra datelor statisticii oficiale ale ocupării neoficiale în Republica Moldova. Chiar şi conform datelor oficiale, prin care este foarte dificil de a reflecta dimensiunile ocupării neoficiale datorită caracterului acesteia, rata de ocupare neoficială este foarte semnificativă şi constituie 38%. Ocuparea neoficială include o treime din ocuparea neoficială la întreprinderile din sectorul formal şi circa două treimi – ocuparea în sectorul informal. Caracterul organizaţional al ocupării în sectorul informal nu este destul de clar. Este dificil de a învinui în acest sens statistica oficială, în toate ţările cercetările acestei chestiuni reprezintă o mare dificultate din punct de vedere metodologic şi organizaţional. Totodată, în legătură cu însemnătatea deosebită a sectorului informal în economiile ţărilor CSI, în care acesta are o influenţă semnificativă asupra multor parametri ai activităţii economice, precum sînt structura PIB, numărul populaţiei ocupate, mărimea salariului etc., perfecţionarea modului de evidenţă a ocupării neoficiale este de o importanţă majoră.  

Formularea „gospodăriile sectorului informal”, utilizată în dările de seamă ale statisticii Republicii Moldova, permite diferite interpretări, în special cînd deopotrivă cu această formă şi în afara ei, statistica fixează „gospodăriile casnice, care produc produse pentru consum personal”, precum şi „gospodăriile casnice, care angajează forţa de muncă”. Toate cele trei forme sînt examinate separat, iar datele privind acestea se însumează. Evident, în delimitarea celor trei forme de gospodării neoficiale menţionate nu se observă un criteriu comun, cel puţin din denumire. Posibil, în primul caz este vorba despre gospodăriile de tip de piaţă, care prezintă pe piaţă mărfurile şi serviciile sale, pe cînd în al doilea caz – gospodăriile naturale. Însă ambele în principiu ar putea să angajeze forţa de muncă. Între timp, „gospodăriile casnice, care angajează forţa de muncă” sînt evidenţiate separat. Pe lîngă acestea, sînt posibile şi forme mixte de gospodării, cînd o parte din produse se produc pentru consum personal, iar altă parte se propune pentru vînzare. Vor fi oare aceste gospodării fixate în calitate de „gospodării ale sectorului informal”, „gospodării care produc produse pentru consum personal” sau – în cazul cînd angajează forţa de muncă – în calitate de „gospodării casnice, care angajează forţa de muncă”?

_
Capitolul 6. Ocuparea neoficială.

Pentru sistemul actual de pensionare al Republicii Moldova, creat pe principiul solidarităţii generaţiilor, dimensiunile ocupării neoficiale determină în mod direct valorile parametrilor de bază ale sistemului de pensionare: numărul plătitorilor în sistemul de asigurare cu pensii, mărimea contribuţiilor pentru pensii şi povara de pensionare formată în ţară, adică raportul dintre persoanele ocupate oficial în economie şi numărul beneficiarilor de pensii pentru limită de vîrstă. Capitolul dat este dedicat analizei dimensiunilor ocupării neoficiale ale bărbaţilor şi femeilor, nivelului de răspîndire a diferitor forme ale acesteia.

Nivelul înalt al ocupării neoficiale a populaţiei poate influenţa asupra sistemului de pensionare sub două aspecte. În primul rînd, pe lîngă alte condiţii identice, cu cît este mai înalt nivelul de ocupare neoficială a populaţiei, cu atît este mai mic fluxul de venituri al mijloacelor financiare în fondul de pensii, ceea ce respectiv, diminuează posibilităţile sistemului de pensionare de a majora mărimea pensiilor. În al doilea rînd, înşişi angajaţii ocupaţi neoficial, fiind astăzi „invizibili” pentru sistemul de pensionare, în viitor se vor confrunta cu mari dificultăţi privind confirmarea stagiului de cotizare necesar pentru obţinerea pensiei pentru limită de vîrstă.

Deoarece multe aspecte ale ocupării neoficiale, mai mult sau mai puţin, au fost atinse în capitolele precedente, în capitolul dat este cazul de a se opri, mai întîi de toate, asupra datelor statisticii oficiale ale ocupării neoficiale în Republica Moldova. Chiar şi conform datelor oficiale, prin care este foarte dificil de a reflecta dimensiunile ocupării neoficiale datorită caracterului acesteia, rata de ocupare neoficială este foarte semnificativă şi constituie 38%. Ocuparea neoficială include o treime din ocuparea neoficială la întreprinderile din sectorul formal şi circa două treimi – ocuparea în sectorul informal. Caracterul organizaţional al ocupării în sectorul informal nu este destul de clar. Este dificil de a învinui în acest sens statistica oficială, în toate ţările cercetările acestei chestiuni reprezintă o mare dificultate din punct de vedere metodologic şi organizaţional. Totodată, în legătură cu însemnătatea deosebită a sectorului informal în economiile ţărilor CSI, în care acesta are o influenţă semnificativă asupra multor parametri ai activităţii economice, precum sînt structura PIB, numărul populaţiei ocupate, mărimea salariului etc., perfecţionarea modului de evidenţă a ocupării neoficiale este de o importanţă majoră.

Formularea „gospodăriile sectorului informal”, utilizată în dările de seamă ale statisticii Republicii Moldova, permite diferite interpretări, în special cînd deopotrivă cu această formă şi în afara ei, statistica fixează „gospodăriile casnice, care produc produse pentru consum personal”, precum şi „gospodăriile casnice, care angajează forţa de muncă”. Toate cele trei forme sînt examinate separat, iar datele privind acestea se însumează. Evident, în delimitarea celor trei forme de gospodării neoficiale menţionate nu se observă un criteriu comun, cel puţin din denumire. Posibil, în primul caz este vorba despre gospodăriile de tip de piaţă, care prezintă pe piaţă mărfurile şi serviciile sale, pe cînd în al doilea caz – gospodăriile naturale. Însă ambele în principiu ar putea să angajeze forţa de muncă. Între timp, „gospodăriile casnice, care angajează forţa de muncă” sînt evidenţiate separat. Pe lîngă acestea, sînt posibile şi forme mixte de gospodării, cînd o parte din produse se produc pentru consum personal, iar altă parte se propune pentru vînzare. Vor fi oare aceste gospodării fixate în calitate de „gospodării ale sectorului informal”, „gospodării care produc produse pentru consum personal” sau – în cazul cînd angajează forţa de muncă – în calitate de „gospodării casnice, care angajează forţa de muncă”

_
Sursa: datele Biroului Naţional de Statistică.

 
  Подпись: Sectorul public Подпись: Agricultura Подпись: Industria Подпись: Constructiile Подпись: Comertul Подпись: Transportul Подпись: Altele  

Sursa: datele Biroului Naţional de Statistică.

Diferenţe gender esenţiale în nivelul de participare în diferite forme de ocupare neoficială – cel puţin din punct de vedere al statisticii oficiale – nu au fost înregistrate (vezi tab.3). Ponderea celor ocupaţi neoficial la întreprinderile sectorul informal este puţin mai mare la bărbaţi (13% faţă de 11%), pe cînd ponderea lucrătorilor, ocupaţi neoficial în gospodăria naturală şi angajaţi la persoane fizice – este mai mare la femei (corespunzător 12% faţă de 8% şi 0,4% faţă de 0,1%). Cu toate acestea se poate vorbi despre schimbările structurale în interiorul sectorului informal. Astfel, conform datelor statistice oficiale în perioada 2003-2005 a crescut rata de ocupare neoficială în zona urbană la întreprinderile sectorului informal (vezi tab.4). Cu alte cuvinte, ocuparea neoficială în sectorul formal se dezvoltă mai mult în oraşe, în rezultatul căreia ponderea ocupării neoficiale în zona urbană timp de 2 ani a depăşit rata din zona rurală şi a crescut de la 48% pînă la 57%. Aceasta se poate de legat cu dezvoltarea relaţiilor de piaţă şi, în primul rînd, din sectorul comerţului şi serviciilor. Despre aceasta indică şi creşterea ponderii de ocupare în zona urbană a formei de angajare la persoanele fizice de la 68% pînă la 85%.

Referitor la ocuparea la întreprinderile informale şi în gospodăriile casnice este de menţionat că aici continuă să crească ponderea agriculturii. Dacă în anul 2003 ocuparea în agricultură constituia 70% din ocuparea totală la întreprinderile informale, atunci în anul 2005 – deja 74%. Faţă de datele menţionate urmează de referit cu atenţie, motivul fiind dificultăţile fireşti cu care se confruntă statistica oficială în procesul de analiză a datelor ce ţin de ocuparea neoficială,. În acelaşi timp, dacă diferenţele gender fixate, din punct de vedere al trăsăturilor comune, corespund realităţii, se poate de presupus că ocuparea neoficială masculină (ocupaţi în republică, excluzînd migranţii de muncă) are şanse mari de a fi reglementată şi de a căpăta treptat un statut formal în legătură cu faptul, că în mare măsură ea ţine de activităţile întreprinderilor şi organizaţiilor (atît formale, cît şi informale). Ocuparea neoficială feminină, în mare măsură, este individualizată (ocuparea în gospodăriile casnice, ce duc o gospodărie naturală, precum şi angajarea la persoanele fizice). Ultimele două forme de ocupare neoficială mai dificil sînt scoase din umbră, aici normele de muncă şi veniturile sînt mai puţin supuse reglementării statale. Pentru sistemul de pensionare aceasta înseamnă că termenul şi probabilitatea de extindere a numărului de plătitori în fondul de pensii din contul bărbaţilor, care astăzi în ţară au venituri neoficiale, este mai mare decît din contul femeilor.  

Tabelul 3.
Structura ocupării neoficiale în % faţă de numărul total al persoanelor ocupate, 2005

 

Persoanele ocupate neoficial, în numărul total al persoanelor ocupate în categoria respectivă a populaţiei (1)

Inclusiv (în % faţă de numărul persoanelor ocupate în categoria respectivă a populaţiei)1:

Ocuparea neoficială la întreprinderile sectorului formal (2)

Ocuparea în gospodăriile sectorului informal (3)

Gospodăriile casnice care produc produse pentru consum personal (4)

Gospodăriile casnice care angajează forţa de muncă2 (5)

Toţi locuitorii

33,4

11,0

12,1

10,0

0,3

Bărbaţi

33,0

11,4

13,1

8,4

0,1

Femei

33,8

10,6

11,1

11,7

0,4

Sursa: datele Biroului Naţional de Statistică.

Tabelul 4.
Structura diferitor forme de ocupare neoficială după mediul oraş – sat,
în % faţă de forma ocupării neoficiale respective.


Formele de ocupare neoficială

2003

2005

Oraş

Sat

Oraş

Sat

Ocuparea neoficială, în total

31,5

68,5

30,8

69,2

Ocuparea neoficială la întreprinderile din sectorul formal

47,8

52,2

57,4

42,6

Ocuparea la întreprinderile din sectorul informal

30,5

69,5

26,2

73,8

Gospodăriile casnice care produc produse pentru consum personal

8,3

91,7

5,8

94,2

Gospodăriile casnice care angajează forţa de muncă

68,0

32,0

84,8

15,2

Sursa: datele Biroului Naţional de Statistică.

Din cîte s-a menţionat în alte secţiuni, problemele ocupării neoficiale şi legalizării acesteia, în scopul majorării numărului de plătitori în fondul de pensii, nu se limitează la ocuparea în interiorul ţării. Conform datelor statistice oficiale 394,5 mii persoane au plecat peste hotare la cîştig sau în căutarea unui cîştig. Această cifră este comparabilă cu numărul persoanelor ocupate, implicate în ocuparea neoficială în interiorul ţării (441 mii persoane) şi constituie circa 30% faţă de numărul total al persoanelor ocupate în ţară. Conform datelor menţionate, cît şi în baza presupunerilor, numărul bărbaţilor care au plecat la cîştig peste hotare depăşeşte de două ori numărul femeilor (67% faţă de 33%). Evident, o parte din aceste persoane în general poate să nu revină în ţară. În acelaşi timp, revenirea celei mai mobile forţe de muncă în economia naţională în baza condiţiilor ocupării oficiale ar putea oferi o favoare cu mult mai mare sistemului de pensionare, decît legalizarea cîştigurilor neoficiale modeste ale locuitorilor din mediul rural.

Concluzii

Datele statistice indică că în prezent ocuparea neoficială a obţinut în Republica Moldova o răspîndire foarte largă atît între bărbaţi, cît şi între femei. Cu toate acestea ocuparea neoficială a bărbaţilor, în mare măsură, ţine de activitatea întreprinderilor şi se evidenţiază prin varietatea domeniilor de întrebuinţare a muncii, iar a femeilor – în mare măsură este individualizată şi se concentrează în agricultură, domeniul comerţului şi serviciilor. Pentru sistemul de pensionare aceasta înseamnă că termenul şi probabilitatea extinderii numărului de plătitori în fondul de pensii din contul bărbaţilor, care în prezent au salarii neoficiale în ţară, este mai mare decît probabilitatea extinderii din contul femeilor.   


1. Statistica oficiala presupune ca (1) = (2) + (3) + (4) + (5). In acelasi timp, datele prezentate pe subgrupuri mai detaliate pentru alti ani, in special pentru anul 2003, indica ca aceasta se intimpla nu intotdeauna. Datorita particularitatilor divizarii ocuparii neoficiale pe subgrupurile propuse, exista posibilitatea unei evidente duble (vezi si nota urmatoare). 

2. In formularea data nu se observa criteriul de divizare pe grupuri, comun pentru alte forme de ocupare neoficiala. Se presupune ca sub aceasta forma se ascunde in general ocuparea neoficiala a persoanelor care sint angajate la alte persoane private in scopul prestarii serviciilor. Aceasta presupunere se bazeaza pe faptul ca activitatea data in mai mare masura este caracteristica zonei urbane, decit celei rurale si in aceasta activitate sint implicate mai mult femeile. In acelasi timp, autenticitatea datelor acestei coloane provoaca intrebari, inclusiv si in legatura cu completarea insuficienta a datelor in comunicatele statistice oficiale, precum si cu necoincidenta sumelor pe barbati si femei cu suma totala pentru anii precedenti . 


Назад К оглавлению Вперед

© Independent Actuarial Information-Analitical Center
Office 342, Building 3a, 1 Khoroshiovsky Proezd, Moscow, 125284 Russia
Tel./fax: (7-495)255-63-08, e-mail: Chief@actuaries.ru