Home
Legislatie Publicatie Sistemul de pensionare Introducere Statistica
Legislaţie Publicaţie Sistemul de pensionare Introducere Statistică

1. Introducere

2. Expertiza actuarială
2.1. Conţinutul expertizei actuariale
2.2. Ciclul actuarial de control
2.3. Instrumentarul expertizei actuariale

3. Bazele legislaţiei de pensionare a Republicii Moldova
3.1. Principiile generale
3.2. Contribuţiile de asigurare şi baza impozabilă
3.3. Tipurile de pensii şi condiţiile de stabilire a acestora
3.3.1. Pensiile pentru limită de vîrstă
3.3.2. Pensiile de invaliditate
3.3.3. Pensiile de urmaş
3.3.4. Pensiile unor categorii de cetăţeni
3.3.5. Pensiile/alocaţiile sociale
3.3.6. Pensiile plătite din contul bugetului de stat
3.4. Pensia minimă şi minimul garantat
3.5. Formulele de pensionare
3.6. Indexarea pensiilor

4. Situaţia demografică în Republica Moldova
4.1. Dinamica numărului şi structura pe vîrste şi sex a populaţiei
4.2. Natalitatea
4.3. Mortalitatea şi durata vieţii
4.4. Nupţialitatea şi divorţialitatea
4.5. Sporul natural şi reproducerea populaţiei
4.6. Prognoza demografică

5. Situaţia macroeconomică actuală
5.1. Tendinţele activităţii economice a populaţiei
5.2. Crearea pronosticului de bază

6. Date generale privind asigurarea cu pensii
6.1. Numărul pensionarilor
6.1.1. Analiza numărului de pensionari
6.1.2. Repartiţia numărului de pensionari în dependenţă de tipurile de pensii beneficiate
6.1.3. Numărul de pensionari în dependenţă de vîrstă şi sex
6.2. Nivelul de trai al pensionarului
6.2.1. Mărimea medie a pensiilor stabilite
6.2.2. Compensarea salariului pierdut
6.2.3. Diferenţele gender între mărimile pensiilor

7. Rezultatele modelării

8. Totalurile şi perspectivele de dezvoltare ale sistemului de pensionare
al Republicii Moldova

Anexă: Analiza riscurilor sistemelor de pensionare condiţional-cumulative
şi cumulative

Sistemul de pensionare al Republicii Moldova: expertiza actuariala

5.2. Crearea pronosticului de bază

La efectuarea pronosticului macroeconomic de lungă durată a fost utilizată Prognoza Ministerului Finanţelor Republicii Moldova pentru anii 2007-2009, elaborată în anul 2006. La efectuarea estimărilor indicatorilor macroeconomici de bază pentru perioada 2009-2050 Centrul Actuarial Independent Informaţional - Analitic a ţinut cont de trendurile acestor indicatori caracteristice ţărilor economic stabile. Aceste previziuni de scenariu au constituit fundalul pronosticului de bază. În tabelul 5.4 sînt prezentate rezultatele modelării efectuate.

Tabelul 5.4.
Indicatorii macroeconomici pentru perioada 2005-2050


Indicatorii

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2020

2030

2040

2050

PIB, mil.lei

36800

43000

49300

56000

63300

71328

198010

399890

613838

912131

Ritmul real de creştere a PIB, %

7.1

6.5

6.0

6.0

6.0

5.8

4.3

2.8

2.0

2.0

Inflaţia, %

11.9

9.9

9.0

7.6

7.0

6.5

4.7

2.9

2.0

2.0

Salariul mediu lunar, lei

1 319

1 650

2 015

2 420

2 860

3 322

11 126

23 062

36 854

54 764

Ritmul de creştere a salariului real, %

13.1

14.0

12.9

12.1

10.8

9.1

6.5

3.1

2.3

2.0

Fondul de remunerare a muncii, mil.lei

10500

12400

14800

17400

20500

23594

79204

159956

245535

364852

Numărul populaţiei economic active,
mii pers.

1 422

1 428

1 441

1 454

1 467

1 478

1 491

1 418

1 301

1 106

Numărul persoanelor ocupate, mii pers.

1 319

1 324

1 336

1 349

1 361

1 372

1 393

1 327

1 221

1 040

Din cîte s-a menţionat, pronosticul macroeconomic oficial prevede un ritm de creştere a PIB destul de înalt pentru patru ani imediat următori, ceea ce este pe deplin firesc, deoarece economia Moldovei depăşeşte perioada de stagnare şi intră în perioada de creştere economică. Pronosticul de bază presupune că acest ritm se poate menţine pînă în anul 2010, iar apoi treptat se va reduce către anul 2030 pînă la 2.8%, stabilizîndu-se la 2.0% anual. Conform pronosticului, inflaţia practic va avea acelaşi ritm. Pînă în anul 2010 ritmul de creştere a acesteia va depăşi ritmul de creştere a PIB şi va constitui de la 9.0% (în anul 2007) pînă la 6.5% (în anul 2010). Ulterior acesta se va apropia de ritmul de creştere a PIB şi va constitui 4.7% şi 2.9% în anul 2020 şi, respectiv, 2030, iar către anul 2040, precum şi ritmul de creştere a PIB, se va reduce pînă la 2.0%. În fig. 5.10 este prezentată dinamica de creştere a acestora.


Fig.5.10. Valorile prognozate ale ritmului de creştere a PIB şi inflaţiei.

O atenţie deosebită la efectuarea pronosticului i s-a acordat ritmului de creştere a salariului. În prezent salariul mediu lunar în Republica Moldova rămîne cu mult în urma salariului mediu lunar din ţările dezvoltate. Astfel, în anul 2005, conform datelor Ministerului Finanţelor acesta a constituit 1319 lei sau circa 105 dolari SUA. Totodată, este cazul de a reaminti că salariul este sursa principală la formarea părţii de venituri a bugetului sistemului de pensionare şi eficienţa funcţionării sistemului dat depinde, în mare măsură, de mărimea şi ritmul de creştere a salariului. Evident, că în legătură cu aceasta, pronosticul presupune în primii ani un ritm de creştere a salariului real destul de înalt. Valoarea acestui indicator pentru perioada 2006-2009 este prevăzută de către Ministerul Finanţelor între 14% şi 11%. Aceasta va permite în perioada dată de a majora mărimea salariului mediu lunar cu peste 70%. Ulterior, se poate de presupus o reducere treptată a ritmului de creştere a acestui indicator şi mai apoi o stabilizare a acestuia. Conform pronosticului efectuat se presupune că stabilizarea va avea loc după anul 2040, la nivel de 2%. În general pentru perioada prognozată (2005-2050) conform presupunerilor efectuate, salariul real se va majora practic de 9 ori. În fig. 5.11 este prezentat graficul ce reflectă ritmul prognozat de creştere a salariului real.


Fig.5.11. Valorile prognozate ale ritmului de creştere a salariului real

Scenariile pronosticului activităţii economice a populaţiei
 
În scopul evaluării numărului de persoane economic active este necesar de a cunoaşte mărimea a doi indicatori de bază: numărul populaţiei în grupurile respective după vîrstă şi sex şi rata ocupării acestora în economie. Numărul populaţiei se determină în baza pronosticului demografic. Iar prognoza ratei de activitate economică depinde de dinamica formată a acestui proces şi presupunerile efectuate în baza scenariilor. Ţinînd cont de faptul că rata activităţii economice după vîrstă şi sex reprezintă un parametru endogen (deficitul forţei de muncă provoacă majorarea costului muncii, care generează creşterea ratei de ocupare, iar creşterea şomajului, dimpotrivă, este însoţită de reducerea ocupării forţei de muncă), aceasta face prognozarea de lungă durată a activităţii economice o sarcină destul de dificilă. 

Se poate de presupus că într-o economie stabilă rata de activitate economică a populaţiei se schimbă neesenţial. De aceea la efectuarea calculelor pot fi utilizate datele pentru ultimul an de gestiune sau valoarea medie pentru perioada de gestiune. Pentru Republica Moldova, probabil, mai preferabil este prima variantă, deoarece instabilitatea situaţiei macroeconomice în general, a generat şi instabilitatea pieţei muncii.

Varianta de bază a pronosticului numărului populaţiei economic active în Republica Moldova este prezentată în fig.5.12. Acesta a fost bazat pe presupunerea că dinamica acestuia se va determina exclusiv de parametrii demografici. Reieşind din cele menţionate, se presupune că rata de activitate economică pe grupuri social-demografice rămîne neschimbată pe întreaga profunzime a prognozei. Va înceta reducerea ratei de participare a tineretului în economie şi nu va creşte rata de participare a grupurilor de vîrstă mai mare.

Pronosticul demografic selectat presupune o reducere a numărului populaţiei Republcii Moldova pe parcursul întregii perioade de prognozare. Însă, numărul populaţiei economic active iniţial va creşte puţin: către anul 2015 – cu circa 5.8%. Ulterior, acesta se va micşora treptat şi se va reduce către finele perioadei de prognozare cu 317 mii persoane sau cu 22.3%. Este de menţionat că creşterea numărului populaţiei economic active, în mare măsură, va fi condiţionată de influenţa efectului de cohortă, care se va termina în anul 2014. Schimbarea numărului de bărbaţi şi femei economic activi repetă tendinţele comune de schimbare a numărului populaţiei economic active. În general, începînd cu anul 2005 şi pînă în anul 2050 numărul bărbaţilor în vîrstă economic activă se va reduce cu 121 mii persoane sau cu 17.6%, iar a femeilor – cu 195 mii persoane sau cu 26.6%. Ca urmare la finele perioadei de prognozare numărul bărbaţilor economic activi va depăşi puţin numărul femeilor economic active, în timp ce la începutul perioadei de prognozare s-a observat o situaţie inversă.


Fig.5.12. Pronosticul dinamicii populaţiei economic active


Назад К оглавлению Вперед

© Independent Actuarial Information-Analitical Center
Office 342, Building 3a, 1 Khoroshiovsky Proezd, Moscow, 125284 Russia
Tel./fax: (7-495)255-63-08, e-mail: Chief@actuaries.ru