Home
Legislatie Publicatie Sistemul de pensionare Introducere Statistica
Legislaţie Publicaţie Sistemul de pensionare Introducere Statistică

1. Introducere

2. Expertiza actuarială
2.1. Conţinutul expertizei actuariale
2.2. Ciclul actuarial de control
2.3. Instrumentarul expertizei actuariale

3. Bazele legislaţiei de pensionare a Republicii Moldova
3.1. Principiile generale
3.2. Contribuţiile de asigurare şi baza impozabilă
3.3. Tipurile de pensii şi condiţiile de stabilire a acestora
3.3.1. Pensiile pentru limită de vîrstă
3.3.2. Pensiile de invaliditate
3.3.3. Pensiile de urmaş
3.3.4. Pensiile unor categorii de cetăţeni
3.3.5. Pensiile/alocaţiile sociale
3.3.6. Pensiile plătite din contul bugetului de stat
3.4. Pensia minimă şi minimul garantat
3.5. Formulele de pensionare
3.6. Indexarea pensiilor

4. Situaţia demografică în Republica Moldova
4.1. Dinamica numărului şi structura pe vîrste şi sex a populaţiei
4.2. Natalitatea
4.3. Mortalitatea şi durata vieţii
4.4. Nupţialitatea şi divorţialitatea
4.5. Sporul natural şi reproducerea populaţiei
4.6. Prognoza demografică

5. Situaţia macroeconomică actuală
5.1. Tendinţele activităţii economice a populaţiei
5.2. Crearea pronosticului de bază

6. Date generale privind asigurarea cu pensii
6.1. Numărul pensionarilor
6.1.1. Analiza numărului de pensionari
6.1.2. Repartiţia numărului de pensionari în dependenţă de tipurile de pensii beneficiate
6.1.3. Numărul de pensionari în dependenţă de vîrstă şi sex
6.2. Nivelul de trai al pensionarului
6.2.1. Mărimea medie a pensiilor stabilite
6.2.2. Compensarea salariului pierdut
6.2.3. Diferenţele gender între mărimile pensiilor

7. Rezultatele modelării

8. Totalurile şi perspectivele de dezvoltare ale sistemului de pensionare
al Republicii Moldova

Anexă: Analiza riscurilor sistemelor de pensionare condiţional-cumulative
şi cumulative

Sistemul de pensionare al Republicii Moldova: expertiza actuariala

6.1.2. Repartiţia numărului de pensionari în dependenţă de tipurile de pensii beneficiate

În conformitate cu legislaţia de pensionare a Republicii Moldova în sistemul statal de asigurare cu pensii sînt prevăzute următoarele tipuri de beneficiari de pensii:

  1. beneficiari de pensii pentru limită de vîrstă din numărul pensionarilor ce nu au fost ocupaţi în agricultură (în continuare prescurtat – beneficiari de pensii neagricole);
  2. beneficiari de pensii pentru limită de vîrstă din numărul pensionarilor ocupaţi în agricultură (în continuare prescurtat – beneficiari de pensii agricole);
  3. beneficiari de pensii de invaliditate;
  4. beneficiari de pensii de urmaş.

În fig. 5.6 sînt prezentate datele privind repartiţia numărului de pensionari conform tipurilor de beneficiari de pensii în perioada 2001-2006. Pe parcursul perioadei examinate cei mai numeroşi beneficiari de pensii au fost pensionarii – beneficiari de pensii agricole. În anul 2005 în numărul total de pensionari aceştia au constituit 39.3%; beneficiarii de pensii neagricole – 35.9%, pensionarii de invaliditate – 20% şi beneficiarii de pensii de urmaş – 4.8%. În semestrul întîi al anului 2006 această structură practic nu s-a schimbat.
În acelaşi timp, este necesar de menţionat că pe parcursul perioadei examinate structura numărului de pensionari, diferenţiată după tipurile de beneficiari de pensii, a suferit careva schimbări. Astfel, ponderea celei mai numeroase categorii de beneficiari de pensii – pensionari pentru limită de vîrstă, care primesc pensii agricole s-a micşorat de la 44.6% (în anul 2001) pînă la 39.3% (anul 2005). Ponderea pensionarilor pentru limită de vîrstă, care primesc pensii neagricole s-a majorat de la 32.7% pînă la 35.9% şi a pensionarilor de invaliditate de la 17.7% pînă la 20%.

Se presupune că aceste schimbări sînt legate de particularităţile structurii diferitor categorii de pensionari după vîrstă şi sex, influenţa majorării vîrstei de pensionare, reducerea numărului populaţiei ocupate în agricultură etc.

Structura numărului de pensionari „noi” conform tipurilor de beneficiari de pensii se deosebeşte esenţial de structura generală (fig.6.7a). Aceasta reprezintă, mai întîi de toate, rezultatul majorării vîrstei de pensionare. Se observă că în perioada dată, cînd s-a majorat vîrsta de pensionare, a scăzut brusc numărul de pensionari pentru limită de vîrstă,ceea ce a condus la faptul că în anii 2001-2002 printre pensiile noi stabilite practic jumătate le-au constituit pensiile de invaliditate.

Odată cu îngheţarea procesului de majorare a vîrstei de pensionare, numărul de pensionari pentru limită de vîrstă din nou a început să crească şi structura numărului pensionarilor „noi” a obţinut proporţiile obişnuite.

Deosebirea principală în structura numărului total de pensionari în această perioadă o constituie depăşirea numărului de beneficiari de pensii neagricole în numărul total de pensionari pentru limită de vîrstă.  În anul 2005 pensionarii „noi” pentru limită de vîrstă, care au beneficiat de pensii neagricole au constituit 40.5% (în semestrul întîi al anului 2006 – 43.2%), iar de pensii agricole – 22.6% (în semestrul întîi al anului 2006 – 23.4%).

Examinînd structura numărului de pensionari conform tipurilor de beneficiari de pensii diferenţiat la bărbaţi şi femei, se poate de constatat că există o diferenţă gender destul de semnificativă (fig.6.6b, 6.6c, 6.6d)1.

În primul rînd, în numărul total de bărbaţi - pensionari ponderea pensionarilor de invaliditate în anul 2005 a constituit 28.8%, pe cînd la femei – 16.7%. Totodată, printre bărbaţii -pensionari „noi” pensionarii de invaliditate reprezintă cea mai numeroasă categorie pe parcursul întregii perioade de analiză (2001-2005). Dacă la femei, odată cu încetarea procesului de creştere a vîrstei de pensionare, ponderea pensiilor de invaliditate noi stabilite a început să se micşoreze (de la 60.8% în anul 2002 pînă la 19.1% în semestrul întîi al anului 2006), atunci la bărbaţi aceasta iniţial s-a redus în anul 2003 pînă la 36.8% (în anul 2002 a constituit 60.8%), iar ulterior, din nou a început să crească şi a constituit în semestrul întîi al anului 2006 - 46.4%.  Tendinţele formate permit de a presupune că, ponderea pensionarilor de invaliditate în numărul de bărbaţi – pensionari „noi” poate că crească şi în continuare.

A doua deosebire semnificativă în structura pensiilor noi stabilite la femei şi bărbaţi este că la femei ponderea pensiilor neagricole este mai mare. Astfel, în anul 2005 în numărul total de pensii noi stabilite femeile au constitut 54.7%, iar bărbaţii – 30.3%. Probabil că asemenea situaţie se explică prin diferenţele în domeniile de ocupare a bărbaţilor şi femeilor.


а) ambele sexe 


b) bărbaţi


с) femei

6.6 Repartiţia numărului de pensionari după tipul de beneficiari de pensii


а) ambele sexe 


b) bărbaţi


с) femei

6.7 Repartiţia numărului de pensionari “noi” după tipul de beneficiari de pensii

Tabelul 6.1.
Numărul pensiilor noi stabilite după tipul de pensii

 

Pentru limită de vîrstă neagricole

Pentru limită de vîrstă agricole

De invaliditate

 

bărbaţi

femei

bărbaţi

femei

bărbaţi

femei

 

pers.

%

pers.

%

pers.

%

pers.

%

pers.

%

pers.

%

2001

1526

52.4

1388

47.6

1068

73.7

382

26.3

4206

51.3

3994

48.7

2002

1595

53.6

1381

46.4

1362

72.3

522

27.7

3569

54.7

2954

45.3

2003

5072

50.5

4965

49.5

5029

76.5

1543

23.5

4396

53.7

3784

46.3

2004

4063

40.1

6066

59.9

3616

58.9

2528

41.1

4131

52.6

3716

47.4

2005

3920

29.0

9616

71.0

3197

42.4

4343

57.6

5055

52.9

4497

47.1


1. Spre regret, datele CNAS nu permit de a diviza numărul de beneficiari de pensii de urmaş după sex, de aceea această categorie de beneficiari a fost exclusă din analiză.

Назад К оглавлению Вперед

© Independent Actuarial Information-Analitical Center
Office 342, Building 3a, 1 Khoroshiovsky Proezd, Moscow, 125284 Russia
Tel./fax: (7-495)255-63-08, e-mail: Chief@actuaries.ru